Veseli-te gazdă?

ʺLarg deschideţi poarta, sufletelor voastre,

N-am venit să cerem, am venit să dăm,

Dalbe şi iar dalbe flori adevărate,

Ca şi vestea bună ce vi-o colindăm.

Merele de aur, merele din sate,

S-au cules azi-noapte de colindători,

S-au cules din munţii unde veşnic merii

Roditori de aur cresc nemuritori.ʺ

Cînd colindele răsună împrejurul lor adună, dragi iubiri rupte din Soare și doruri din depărtare, suflete vibrînd misterul cu magia și cu lerul, poeme de la străbunul căci coboară iar Crăciunul ..

Nu bine țîn minte că umblam în pticioare că mă și văd cu o străicioară după cap, umblînd a corinda. La început sîngur, pîn vecini, apoi mi s-a mărit încet, încet hada, raza și straița. La început mă ducea tata sau mama pînă la poarta casei unde corindam, îmi dădea instrucțiuni precise și .. valea. Nu prea știu ce îndruligam io pă acolo, ce corindă și mulțămnită zîceam, da știu după ce intram în casă cum eram luat la cercări, ʺMă, da de-a cui ești tu? Cu cine ai vinit? Cîți colaci ai în straiță? Nu țî gre straița? ... ʺ și cîte și mai cîte. Și-apoi gazda, ieșe afară cu sticla de horincă și-i dăde și la însoțîtor să să-ncălzască, să nu-ndeță de frig. Pă vremea aia nu era Crăciun fără umăt, stătea umătul tri luni fără să se toptească.

Apoi ne-am adunat hadă și umblam cu hada, cu gașca, cu straiță mai mare și pe domeniu mai extins. Cînd ajunjem acasă trebuia să știu fiecare colac de la cine e, că după felul colacilor era catalogată și gazda. La neamuri primeam pupăză, colac mai nealcoș.

De două corinde îmi amintesc că le corindam cînd umblam după colaci: O stea s-a ivit și Tri crai de la răsărit.

Cînd ajunjei în tindă ori pă antreu, la fereastă, întrebai: ʺVeseli-te gazdă?ʺ, te veselești gazdă dacă auzi corinda? Iar gazda răspundea: ʺVeseli, veseli!ʺ Unde era zare în casă la tăte căsile ne primeau, fiindcă era cinste pentru gazdă să fie corindată de copilași, de corul de îngerași. Apoi începeam corinda.

ʺO stea s-a ivit

De la răsărit

Și-aduncea trei crai

Veneau de la rai,

Veneau tot cîntînd

Și tot corindînd,

Pruncii se tăiau

Maicile plîngeau,

Maicilor nu plîngeți

Pruncii n-or muri

Că s-or preamări

În cer cu îngerii

Și-a lor suflețele

Se vor face stele

Și-or luci frumos

Calea lui Cristos.ʺ

După corindă, unul dintre corindători, zîce mulțămnita:

ʺJupîneasă bdirăiță

Scolă-te di pă vătriță

Și-aprinde lumina-n casă

Și ne plăti corinda noastră

C-on colac mîndru, frumos,

Di pă masa lui Cristos

C-o uăiagă de horincă

Nici mai mare, nici mai mică,

Numa cum să ne-mbătăm

Că mai bine corindăm.ʺ

Și cealaltă:

ʺTri crai de la răsărit

Tăt după stele-au pornit

Tăt cîntînd și corindînd

Și pă Iisus căutînd.

L-au cotat și l-au aflat

Lîngă Maria culcat

Maica Sfîntă așa zice:

-Fiule cînd te-ai născut,

De durere n-am știut

De jos cînd te-ai ridicat

Tare ne-am mai bucurat

Că ni fi nouă-împărat,

Și de-acuma înainte

Ni fi nouă bun părinte

Și de acuma în vecie

Cristoase Mărire Ție!ʺ

Și mulțămnita:

ʺȘede ursu pă butuc

Dă-mi colacu să mă duc

De mni da, de nu mni da,

Io la ușe nu ț-oi sta

Că mni scurtă gubița

Și mă tem c-oi îndeța.ʺ

Mai erau și alte mulțămnite: ʺTurturica cîmpuli/ cîntă-n vîrful nuculi,/ tăt cîntă și ciriptește/ și la gazdă-i mulțămnește,/ c-on colac mîndru frumos/ di pă masa lui Cristos,/ c-o uăiagă de horincă/ nici prea mare nici prea mică/ numa cum să ne-mbătăm/ că mai bine corindăm.ʺ; ʺSlobozî-ne gazdă-n tindă/ că omătu-i pîn la grindă,/ slobozî-ne gazdă-n casă/ și plătești corinda nostă.ʺ; ʺSă fii, gazdă, veseloasă,/ să plăteşti colinda noastră/ c-on colac mândru de grâu/ să-l incingem pângă brâu,/ c-on măr roşu şi frumos/ ce ni l-o dat gazda nost./ Închinăm pă sub butuci/ să ne deie gazda nuci,/ închinăm pă su' tărnaţ/ să ne deie şi cărnaţ;/ dacă nu ne-a da cărnaţu/ noi i-om îmburda tărnaţu.ʺ

Se mai corindau și alte corinde:

ʺToată legea creștinească

Astăzi să se veselească

Căci veșnicul Dumnezeu

A trimis pe Fiul său

În Viflaim să se nască.

Să se nască și să crească

Pe noi să ne mîntuiască,

Să ne facă mîntuire

De la veșnica pieire,

La apus și miazănoapte

Era întuneric foarte,

Iar la răsărit lumină

Legea noastră cea creștină,

Legea noastră Domnului,

Mîntuirea omuluiʺ,

Sau,

ʺAseară pe-nserate

Fecioara Maria,

În Viflaim cetate,

Călătorind venea.

Şi fiind obosită

Lăcaşul şi-l cerea

Şi-n Viflaimul mare

Nimeni n-o primea.

Atunci Sfânta Fecioară

Din oraş ieşea

Şi-n câmp într-o poiată

Fecioara atunci intra.

Şi între dobitoace

Pe fânul cel stufos

Preasfânta Născătoare

Născut-a pe Hristos.

O încălziră boii

Cu aburii suflând

Şi îngerii din ceruri

O preaslăveau cântând.

Se-aude blând spre seară

Al clopotelor cant

Căci vine, vine iar

Iisus pe-acest pământ.

El vine-n leagăn verde

De îngeraşi purtat

Să spele lumea aceasta

De rău şi de păcat.

Sculaţi creştini degrabă

Şi-aduceţi-I prinos

Şi-I faceţi loc la masă,

Iubitului Hristos.ʺ, sau mai erau și altele care se colindau de copii mai mari care umblau tot după colaci, cu straița. Fiindcă cei care corindau după miezul nopții intrau în altă categorie, a feciorilor și umblau la fete.

Apoi gazda zîce: ʺNoroc s-aveți, haida-ț în casă!ʺ.

Și intram în casă tătă gașca cu ʺBună sara li Crăciun!ʺ Gazdele începeu laudele, cu ce hadă fumoasă, ce corindă frumoasă, ce copii frumoși și împărțau colacii la fiecare, și mulțămneu că i-am corindat. Ba ne mai dădeu și căte o prăjitură și ... valea .. ʺS-aveți sărtători fericite!ʺ

Afară făcem scurte comentarii și așezam gazdele pe poziția meritată, după cum ni-o primit și ominit, ce-o zîs și ce colaci ne-o dat. De obicei cum îi încadram noi, copii, rămîneau etichetați, doamne feri să-i și ciufulim, că erau aranjați pă viață ...

Cam așe era Crăciunul pă vremea me, începe mărsul cu corinda după ce vine lumea de la biserică, cam pă la 7 sara și umblam pîna pă la 10-11. Pă la ora aia, cei care umblau după colaci să aciuau acasă, să facă inventarul colacilor și pentru ei sara de Crăciun se termina, treceau la culcare. Dar nu pentru ceialți, mai bărbați, care umblau la fete și care începeau după ura 12, după ce trăgeu clopotele la biserică și să strîga din podul bisericii și să zîce prima corindă mai bărbătească ...

Apoi începeu feciorii cu, ʺSlobodu-i a corinda!ʺ ... de nu era slobod era vai și-amar de gazdă, pute rămîne și fără portă la drum ...

Bordan – 20 noiembrie 2014

La cules de picioici ..

Mă, fîrtațî mnei, să vă spui numa ce-am heredit ieri tătă zua …

M-am arăduit din Baia Mare pă la șase, în bună dimineața, că nu iera nici zua afară, ca să mă poci opri pă la ʺmoșiaʺ me să le fac on tratament păntu păduti la aldine, că le-am mai făcut unu și azi dimineață, că de acolo viu amu. Ieri o trăbuit scoasă picioicile neaparat, că să răzbună vremea dacă nu o respecți și nu faci lucrurile la vremea lor, iar amu îs curate picioicile nu tăte pline de tină, și altă treabă e că vin mistreții și să hățăsc ei de cules, dacă ești puturos. L-am luat pe fratele cu familia de pe traseu și ne-am prezentat la raport .. la plăcinte, că cu alea am fost cinstiți și ominiți, că cinstea și ominia n-o trecut de tăt pă la sate. Plăcinte cu brînză și cu mere, prima data le mînînci pă alea cu brînză, ciuflincate în groștior, după care te tomnești cu cele cu mere de te pătrunde o tihneală de numa de picioici nu mai ai chef. Da amu dacă ai băgat în tine ca spartu, îi musai să și lucri oarece, că nu poți fi hăpt așe de nesîmțît ..

Punem sculele în ștraf, tileaga și plugu păntru făcut răzoare, saci, videri, ustensile de scociorît după picioci și … la atac. No, da ce să vă spui, mă fîrtații mnei, că bătrînu are un cal tare beciznic, Mircea, care nu îngăduie pă nime pă lîngă el, să-l ducă de gură, numa pă mine, că io îi trăgănesc și-i doinesc ce-i place la el, băsama. Amu, mai greu îi să țîi plugu, că țî-l zvîre holbura în tăte părțile, dejaba o fost cosîtă că tăt tare greu mere plugu.

No, gata ești Mircea? No, hai și-om mere cătingan. Îi cînt ce vine la rînd, că nu-i jingaș, cu manele îi drept că n-am încercat, că bolunzăsc io cînd le aud, d-apoi Mircea .. îi cînt și la ăla de la coarnele plugului să nu-l lodească strechea și pă ăla, că i să agață plugu-n dor și-i în stare de omor .. da, așe cătingan, mai c-o doină, mai c-o sîrbă oltenească, mai o poezie am gătat de scos cu plugu …

No, da amu îi altă treabă, că nu-i ușor nici să te apleci după fiecare picioică s-o culeji, și să scociorăști pîn pămînt după care n-o ieșit cu plugu, ce-i de făcut amu? Am mai avut io un plan de rezervă și zîc hai să-l aplic. Zîs și făcut ..

ʺNu trebe să te tung, îl întreb pă bătrîn?ʺ .. ʺBa trebe, da ai sculele la tine?ʺ … ʺCum să n-am, că mai bine te tung decît să scociorăsc după picioici ..ʺ, asta numa am gînit, n-am mai zîs, că draku era a mneu. ʺDa nu vi-țî face de mninone, să vă vadă oarecine că vă tundeți la picioici ..ʺ, o zîs mama, da io știam că n-are șanse de reușită și n-are cu cine cu bătrînu, care ce-o zîs o zîs, îi literă de leje. Mi-am luat ustensilele și am trecut la treabă. Amu cît poți traje lumea asta în tiept și cu un tuns, că n-ai numa un cap de tuns, n-o oaste întreagă? L-am tăt netezît io, l-am tăt tomnit să iasă brici, da di la o vreme tăt s-o gătat timpu … și treci și tu la picioci … No … ʺNu trăbă abătuți sacii înt-on loc tăți?ʺ .. ʺNu trăbă nimnincă, numa culesă picioicile .. ʺ. No, tacă-țî fleanca și treci la treabă, nu tăt feleli atăta …

Ce să vă spui, mă fîrtații mnei, că mni s-o oprit tăte doinele, baladele, horele și poeziile, în grumaz, cît am fost io de viteaz. M-am uitat în sus, la bătrînu de sus, să văd ce are de gînd cu mine, cu ce l-am mîniet hăpt așe de tare să mă tinzuiască în halu ăsta … da cu cine să vorovești și cu ala, că nici nu m-o băgat în samă. No, bagă văru amu, țîneți fleanca și treci la picioici … M-am hățît și io de treabă, ce era să fac, că băsama așe o trebuit?

Am cules ce-am cules din pticioare, picioicuță cu picioicuță, da m-am tăt sămălit io că nu-i treabă oablă asta, și trabă să schimb tactica .. și ce-mi tuncă mnie pîn cap, ia să mă țîp în jerunțî, ca dibolu. Cred că bătrînu de sus mi-o spus, că nu cred că-mi pute tunca mnie din senin. O văzut că îs a lui amu și ce-o zîs, hai să-l pun la mătănii și pe ăsta să știe cine e șefu. ʺDa ti-ai strîcat de tăt de cap, oare, să culeji picioicile în jerunț, să te faci de tătă groaza dacă te vede oarecine ..ʺ, o zîs mama. ʺDa nu uai văzut pă baba ceia care o mărs pă coate și pă jerunț vo cîțiva kilometri la o mănăstire, aceea nu s-o făcut de mnimone? ʺ .. ʺAceia s-o închinat, nu-i tăt acela lucruʺ … ʺIo nu știu ce-o făcut, cum s-o închinat ie, da știu că după ce s-o închinat s-o luptat ca o adevărată amazoană pentru două ptiroște. Bine că nu s-o făcut de tătă groaza.ʺ .. Și ia așe, cînd în două pticioare, cînd în patru, o venit și ceasul binecuvîntat a prînzului …

Amu, cum să prînzăște pîn Ardeal, tăt așe să prînzăște și pîn sat la mine la cîmp. Mîncarea de bază e slana cu ptită făcută în cuptor și cu porodici, că noi nu ne batem joc de natura asta s-o schilodim așe cum fac vegetarienii aieștia, și mîncăm slănină. Sarea se ține înt-o sălăriță de vo două sute de ai, făcută din corn de țap, moștenită din jenerație în jenerație. Bărbații s-o fost dusă să ducă o tură de picioici în pevniță, n-o avut cine închina on pahar de horincă, că muierile nu să bagă. No, s-aveți poftă!

Mă, da după masă, parcă ne-o lovit moliciunea, că n-am mai avut nici un spor. Îi drept că pînă atunci o fost și înnorat on ptic, și o suflat și-on ptic de vînt, da atunci o rămas soarele sîngur cu noi și ne-o lovit în moalele capului. Da, pînă la urmă, și sînguri și cu bătrînu, am gătat de cules tăte picioicuțăle, puse în pevniță și-n gîrliciul ei, că trăbă sortate. Misiune îndeplinită!

Amu, cum să vă spui io vouă, că asta e realitatea pă care uam văzut io, alțî poate o văzut alticele, adevărul îl las pe fiecare să-l sămălească, că io de-a bună sama că nu l-oi sămăli, că n-am cu ce … că să grijesc bugăți să sămălească în locul mneu … Nevasta, de exemplu, a zîce că io n-am făcut nimnică tătă zua, numa mi-am făcut ʺcale pe valeʺ, și m-am zvîrit în jerunți numa la ședința foto. No, treaba ei, nu-i a me! Că p-a me uam spus și n-aștept nici răspuns. Și iară, dacă or zîce unii că s-o inventat altă tehnologie de scos cartofi, le-oi spune că s-o inventat și alte gusturi la cartofi, iar cum îs picioicile tale nu-s ale nimănui, fiindcă-s alte tale, nu ale tehnologie …

Bune-s picioicile făcute oricum, da gînești că tăt mai bune-s c-on ptic de piță pîn ele, nu? Că ăsta-i on fel de-a mneu preferat, picioici fripte cu grătar și grătarul cu cartofi pai …

Dacă vă plac și la voi cartofii pai cu grătar, vă aștept ...

Bordan - 14 septembrie 2014

Dernii de mătasă

Mă frațîlor, ne să vă mai spui io amu ce pățanie am pățît cu dernii de mătasă, da nu-i musai să cetițî numa cine îți gîni că sînteți on mnez mai bolundăi, așe ca mine ... J)

La școlă, în Năpradea, creștem derni de mătasă, adică nu-i creștem io, că creșteu iei sînguri, noi numa trăbuie să-i alimentăm cu alimente și să le știmbăm lipideauăle. Lipideauăle erau niște hîrtii perforate cu găuri în funcție de mărimea lor, le punem păstă ei, punem frunzăle pe ele și dernii să băgau pîn găuri și să apucau de mîncat. Care n-o văzut în veci, le spui io, că nu-s așe de spurcați ca orice derme, noi ne-am învățat cu ei că îi luam în mînă și ne jucam cu ei. Da pînă la on loc, că de multe ori ne strîcau nouă planurile, și n-avem răbdare.

Cînd îi aduceu erau numa on pumn tăți, iar cînd să apucau de împletit mătasa nu le ajunge 3-4 săli de clasă, că de obicei ăștia erau în vacanța de vară, la începutul ei. Nu știu cîți puteu fi da știu că întʼon gram erau pînă pe la 2000 de ouă. Marfă nu jucăreie. Tătă jmecheria dura cam o lună și tăt la 3-4 zîle trăbuie să le știmbăm așternuturile. Da mîncare trebuie să le ducem zîlnic. La început nu era așe de mare baiu, că nu le trebuie nu știu ce, numa on jeb de frunze. Că trebe să vă spui că mîncau numa frunze de pomnițar, care trebuieu culesă după ce să lua roua, trebuieu ștersă de praf, bucată cu bucată și după aceia datu-le.

Tătă operația asta o urmăre un profesor de servici, da să mai scăpa și profesoru și nu venea că ave încredere în noi, și atunci ne scăpam și noi să facem experiențe cu ei. Dacă nu era voie să culejem frunzăle numa bucată cu bucată, noi ne grăbem și rumpem crenjile și le punem cu crenji cu tăt. Da o mărs treaba și așe, numa că să suieu pă crenji și trebuie scuturați jos pă lipideu lor. Baiu mai mare o fost cu crenjile că spîrticam tăți pomnițarii, tăți îi dehămam și-i făcem harcea parcea. Pomnițarii erau pă drumu Teuduli, da tăt acolo mai erau și plopti, și ce ne-o tuncat nouă pîn cap să tăiem on plop, că nu ne putem sui în el ca în pomnițar și să le dăm frunză de plop. Ne-o atras atenția de mai multe ori profesorii că ăștia sînt ʺviermi de mătase de dudʺ, cresc cu frunză de dud. Da n-or shi ei mai deștepți ca noi, că doră noi suntem ultima verigă a lanțuli trofic, ei abie la început, de le-a shi fome or mînca ei. J

Și așe am și făcut, am tăiet plopu și le-am dus frunză să mînînce, ʺmîncale-ar dierniiʺ, că mă tem că de acolo să traje și urătura asta! J Ce să le mai ștergem, așe cum o fost le-am țîpat păstă ei. Le-am pus încă hîrtie nouă și frunzăle păstă ie, iar dernii trăbuieu să să baje pîn găuri și să s-apuce de mîncat. Mă frațîlor, ce să vedeți, că dacă pînă amu să repezău la frunzăle de pomințar ca și ursu la mniere, amu fujeu de ele ca de dracu, să țîpau în cap di pă mese. No, amu îi bai! Ce-i de făcut, că n-om shi noi mai proști ca niște derni, da nici dernii nu s-o lăsat, preferau mortea decît să mînînce frunzăle de plop. Mînca-v-ar guta de derni, da bolunzî sînteți, ori ce beteșig aveți? Și le-am adus on loitrar de crenji, no, ce-i de făcut amu, că aieștea ptier cu zîle, să țîpă tăți în cap de sîntem de mai mare groza la lume. J

No, iutʼ crenjile jos di pă ei și cuspor după frunză de pomnițar, pînă nu facem oarece gută  cu ei, că gînești c-o fost bolunzî, fujeu de specialitatea asta ca dracu de tămîie. Da și după ce le-am luat crenjile ei nu să opreu din migrație, băsama o vrut să margă în China să împletească mătasa acolo, că erau dermoci amu în ultimu stadiu, cît on cîrmog de putrăgai, în 2-3 zîle trebuieu să să apuce de împletit gogoașa. O trăbuit pă doi coleji să-i lăsăm să-i păzască și să-i oprească de la sinucidere, iar ceilalți fuga iuti după frunză de pomnițar, că de nu dracu-i a nost.

Numa năcazuri am avut, băsama așe ni-o fost scris. J D-apoi ce să vedeți, că am dat de bai și cu plopu, mînca-l-ar dernii și pă ala, că numa ala ni-o mai lipsît atunci, că pă restu le-am avut pă tăte. Da tăt îi bine când să termină cu bine, s-o apucat dernii de mîncat frunză de pomnițar de gînești că n-o mîncat de-o săptămînă și treaba o mărs brici de-acoale-n colo. O împletit dernii mătasă, că și gogoșele alea trăbuieu luate cînd trăbuieu, că dacă nu spărjeu gogoșa și zburau fluturi, da baiu era că strîcau firu de mătasă.

Nici nu știu dacă s-o mai continuat treaba cu dernii de mătasă de atunci, s-au s-o dus și aceea după celelalte lucruri care n-o fost de haznă, da știu că io de-oi crește vʼodată derni de mătasă, le știu tonele. Și-apoi cum am zîs, noi cît suntem de băștepți, în ultima verigă al lanțuli trofic, sfîrșim devorați de prima, bacteriile, și gata, lanțu să întide ...

Mînca-le-ar dernii tăte năcazurile, să rămîie numa bucuriile, cel puțîn .. 1000 de ani de-amu-ncolo!!

Bordan – 15 august 2014

Fârtați și surate

Suratelor și fîrtaților, ne să vă povestesc oarece di pă vremuri, de cînd eram prunc și umblam cu vacile pă cîmp ... că am fost odată și prunc ... :))

Eram o gașcă faină, nu dau nume că n-am obțînut dreptu de la găzdacii numelui, da pot fi orice nume. Umblam în multe locuri, daʼ cel mai mult mi-o plăcut ʺPă Vîrfʺ. Acolo aveam un adevărat teatru de acțiuni și operațiuni, cu lupte în ambuscadă, cu tăt felu de jocuri și concursuri. Vă spui amu cum am primit botezu de fârtate, frate de sânge, care era mai bun și mai important ca fratele bun. Eram tare nealcoș să intru în hada asta, prin clasa a IV-a sau a V-a, cred. Pînă nu erai acceptat în gașcă nu puteai participa în trupa lor la discuții, strategii, luări de decizii, stăteai deoparte și așteptai hotărîrile marii adunării, și îngrijeai toate vacile, ce mai, erai cel mai necalificat, un fel de cățelul ciurzii. Aici nu putea interveni nimeni în apărarea ta, era acceptată treaba tacit și de cei mai mari, de frați sau părinți, care nu se băgau. Lideru găștii nu putea fi contestat de nimeni.

Mă întrebă ʺmai marele mohicanilorʺ dacă am mai fost legat ʺgăină curtăʺ și știu cum e? Chiar n-am mai fost, dar i-am văzut pe alții legați, și mă miram cum pot fi atît de slabi ca să nu se poată dezlega de două fire de iarbă. I-am spus că n-am fost. Mi-a explicat în ce constă botezul, care putea fi din mai multe probe, dar la mine au hotărît să mă lege ʺgăină curtăʺ și eu să mă dezleg. Eu bucuros că scăp lesne eram numai zîmbete subînțelese și un gen de mîndrie că o să fiu în sfîrșit fîrtat cu ei. Dar între zîmbet și rînjet nu e cale lungă!

Ne-am dus sus, ʺpă Vîrfʺ, o pantă destul de mare, m-am așezat jos, cu picioarele încrucișate și cu mîinile băgate prin interior și scoase peste fluierul picioarelor, cu palmele împreunate, ca la rugăciune. Mi-au băgat pe două degete o gujbă făcută din două fire de iarbă, un belciug care strîngea două degete de la o mînă care la rîndul lor strîngea pe cel dintre ele de la cealaltă mînă, un adevărat ic fîrtățesc. ʺNo, dezleagă-te!ʺ Ce să mă dezleg, că parcă eram legat cu curele de piele nu cu două fire de iarbă. Și atunci a început potopul ...

Mă să vedeți voi îmborbocat ce n-ați mai văzut, că m-au împins la vale și io tolămacul n-am știut să-mi țin ʺcapul la cutieʺ, cum tăt strigau ei, aterizam tăt în bostan ca roata pătrată și ei cu scorbancele pă mine, jbang, pleosc, dă fără milă că-i de-a nost amu ... au, au, auuuu ... da să vedeți îmbătăciune de cap, cît mo tăt îmbulzît și îmburdat pînʼ tăți stinii și scaii, să-mi fie învățătură de minte, că n-am mai știut pă ce lume trăiesc, dacă mai trăiam ... și ei dă și dă și cu zdiuciu și cu codorișca, și cu botele, cu pticioarele care cu ce-o apucat ... Dar am ajuns pînă la urmă și în vale, tăt legat daʼ cu capu lîngă celălalt amu, la cutie, și tăt legat cum am fost la început și poate că eram și amu deʼ nu mă dezlegau ei ...

Dar am fost fîrtat în Năpradea, poate printre ultimii luptători ai ʺOrdinului Fîrtățescʺ ... Înainte această legătură fîrtățească era o formă de înfrățire cu scop de întrajutorare la diferitele munci agricole ca arat, cosit, secerat, treierat, etc și la construirea locuințelor. Erau pînă la zece bărbați legați prin fîrtăție, o legătură sacră nescrisă pînă dincolo de moarte. Deviza lor chiar era iubirea extremă pînă la moarte, cu secrete numai de ei știute, fără să se trădeze. Era o adevărată ceremonie a botezului ca fîrtați, cu oiaga cu horincă îndulcită, colacii și cîrnații. Cîntecul de fîrtăție era: ʺCine n-are-n lume frați/ Să se prindă cu fîrtați/ Prietenia cea mai dulce/ E frăția cea de cruce/ Dar și cei care au frați/ Pot avea și frați fîrtați/ O prietenie sfîntă/ Cînd toți frații se ajută/ Și pun umărul la greu/ Și se ajută mereu/ Din frumoasa tinerețe/ Pînă-n dalba bătrîneță.ʺ

Cine vrea să se lege cu mine de fîrtat? Ori zîceți c-am căptiat? ... accept și surate, că și ele aveau legătura de surate ... :))

Bordan - 8 august 2014

Coceanul de măr

Mă fraților, să vă mai povestesc o pățanie din clasa a VI-a, tăt de la școala din Năpradea, că la alta n-am pățît nimnică, că le-am evitat cu înțelepciune, adică nu m-am dus la școală să nu pățăsc oarece ... J

Era o zi de sîmbătă ploioasă, de toamnă, prin noiembrie, țin minte că seara era ultima nuntă din câșleji după care începe postul Crăciunului. Tare aș fi curios la cine o fost nunta aia, că erau năprădeni amîndoi și dacă bine-mi amintesc cred că o fost ultima nuntă cu temători și steaguri înstruțate, pe sub care treceau mniroii la porta bisericii.

Eram înaintea ultimei ore din ziua aceea, de la 12 la 13, ora de muzică cu d-nul Inceu, Dumnezeu să-i lumineze cărările pă unde-i scîrțîie scîrța acum. Eu stăteam în ultima bancă, rîndul din mijloc, unde erau pedepsiți ʺbolunziiʺ clasei, ʺbanca măgarilorʺ. Că făceam ce făceam și tot la noi în cap să spărgeau oalele. Dacă dispărea nuiaua de măr gutîi a d-nului Inceu, vinovatul era unul dintre cei din ultima bancă și ne trimitea să aducem alta, da nu una, două-tri. Dacă era gălăgie în clasă noi eram de dină, și de noi eram cei mai curați .. ca tăciunii. Dacă reclamau fetele că le pîndește cineva din podu closetelor noi eram primii anchetați ... ce să faci, trebe să-ți duci crucea pînă la capăt, că n-o poți da la altu .. J)

Vedem noi că intră d-nul Inceu în clasă, cu catalogu su braț, da noi, n-o fo modru să gătăm ședința cu una cu două, când ... sssst, o liniște de mormînt în clasă ... înlemnim și noi unde am rămas cu conferința și ne mutăm privirile la catedră. Acolo ce să vezi? Catalogu deștis pă catedră iar pe d-nul Inceu cu un cocean de măr în mînă, țîindu-l și studiindu-l între două jejete ... ʺUite cu ce mă cinstesc elevii clasei a VI-a? Cine-o daat?ʺ ... Nu mișca nici copilu în mă-sa, ce să îndrăznim careva să mișcăm ... ʺCine-ooo daaat, tembeiloor??ʺ ... Nime nimnic. Noi ne uităm unu la altu cu priviri aiurite, dînd din umeri că nu știm cine-i făptașu, da din gașca nostă nu putea nicicum fi, că noi eram prinși în ședința nostă. Îl vedem pă d-nul Inceu că cotă su catedră, știem noi ce cotă, pă nănașa, zniceaua de gutîi, pă care o ie fain frumos în mînă, s-o aibă la-ndemînă. Și cu zniceaua întʼo mînă, cu coceanu de măr în cealaltă, o început ancheta.

Amu, majoritatea știți că era profesor de matematică, și unu care nu și-o băut cerneala, era cel mai autorizat pentru studiul unghiului sub care a lovit coceanul de măr catalogu și mergînd pă vectorul lui să-l găsească pe individul care o îndrăznit să facă treaba asta. Și ce să vă spui, mă fraților, că după eliminarea tuturor posibilităților ajunge la singura variantă certă, că coceanul de măr nu o putut fi lansat decît de la tembelii din ultimele bănci.

ʺÎn genunchi, la părete adunarea, ticăloșilor, că vă învăț io cum trebe să vă comportați, dacă acasă nu are cine!ʺ Și ne-o scos pă tăți șase, ultima bancă din cele trei rîduri, și o început interogatoriul cu fiecare în parte. Tratamentul doctorului Mengele de la Auschwitz o fost fix pix pă lîngă tratamentul aplicat de d-nul Inceu. Că nu știu cum să vă spui, că o avut pă cine, că ne întreba .. ʺTu ai dat?ʺ, iar noi hăhăiam ca măgarii, întʼon rîs de zîle mari. Ne scula pă fiecare pă rînd în pticioare .. ʺTu ai dat?ʺ ... ʺNu, domnu profesor!ʺ ... da rîdem de mama foculi. Că trăbă să vă spui că la d-nul Inceu nu-i zîcem tovarăș, că-i zîcem domn. El ne prinde de ureti și ne scutura, că tăți avem uretile roșii, iar la unu îi cură sînje de după urete, cum i-o clătit-o din rădăcină. Amu eram noi bolunzî, da nu eram și proști, că noi eram șefi la tăte inovațiile cu prostii.

ʺGata, zîce, schimbăm foia! Să vie directoru cu dirigintele încoace!ʺ Și merge o colegă să-i cheme. Director era d-nul Gâmbuluț, iar diriginte, d-nul Petruța. Vine numa d-nul diriginte, că directoru nu mai era. Și-i recită repede poezia ... ʺMă Nicule, mă, io-i omor cu mîna me, de nu-i omori tu! Uite, mă, ce mi-o făcut ticăloșii ăștia ai tăi!ʺ Amu, nici cu dirigintele nu te putei pune, că ridica haltere în șură și de ne trăje una, ăia eram, dăde din durere mocănească strînsă de-o istorie. Și începe d-mnul diriginte cu alt stil ... ʺMăi băieți, vă rog eu frumos să recunoașteți care-ați dat, că așa e frumos, să aibă simțul răspunderii cel care a greșit, că fapta recunoscută jumătate îi iertată ... ʺ Și ne mai spune una alta, noi ne uitam unul la altul, ne-a trecut și rînjetele și avem fețele spășite și plouate de lacrimi ... da de rîs nu de plîns ... sau de rîs cu plîns baligă de mînz, cum să zîce ... J)

Și-atunci minune fără seamăn, colegul meu de bancă și fratele de cruce, (dacă mă lasă să-l pîrăsc o să vă spun), zîce .. ʺEu am dat!ʺ În clipa aceea d-nul Inceu a mers la catedră, o închis catalogul și ață pe ușă afară, ca din pușcă, fără nici un cuvânt. Io i-am zis la d-nul diriginte că nu putea da el, că era lîngă mine, și nu a dat nici unul dintre cei care am fost acolo. E o eroare judiciară, am plătit nevinovați. J) ʺNo lasă că-ți afla voi cine o dat și mi-ți spune. Bine că am scăpat odată de aici!ʺ Că era deja cătă 3 ceasu, de 3 ore ne dripăle ...

Dar am aflat și cine-o fost făptașul, că numa el nu o vinit la nuntă la biserică și îl bănuiam noi și eram tare shiretici atunci și s-o temut să n-o ieie pă cocoșe. Pote c-o lua de vine! J Da pînă la urmă o trecut și asta, ca multe altele ... că am ajuns odată reclamați de fete că le spionăm din podu wc-ului iar la anchetă, la domnul diriginte Petruța, care mi-a spus în particular, ʺMă, de ce sunteți așa de proști și vă băgați pînă-n gura lupului, de ce nu faceți cu două-trei oglinzi un sistem de spionaj ultima generație și urmăriți din gura podului!ʺ Ehehe ... altă viață ... da și altă dată ... 1000 de ani!!  J)

Bordan – 17 iulie 2014

Micro CAP

Să vă povestesc cam ce viață duceam noi prin anii ʼ75 la școala din Năpradea ..

Nu o să dau nume, fiindcă n-am vorbit cu purtătorii numelor, unii fiind plecați prin alte țări, alții prin alte universuri. Eram în clasă 15 băieți și 15 fete, unul a rămas de noi, dar a venit altul din clasa mai mare, din păcate ambii sunt acum în stele. Nu știu alții cum au fost, dar noi eram tare ʺbolunziʺ, făceam tot felul de drăcovenii care mai de care mai inventivă și distractivă pentru noi, dar nu și pentru profesori și părinți. Eram o gașcă formată numai din experți în diversiune, care le puteam da clasă și securiștilor dacă-și puneau mintea cu noi. J)

Dar știam să îmbinăm utilul cu plăcutul, primind de la școală sarcini pentru oameni mari, pe care trebuia să le rezolvăm noi, cu cunoștințele și conexiunile noastre, era o adevărată plăcere să ne strecurăm printre piedicile sistemului. Așa se face că prin clasa a VI-a am primit sarcina să ne ocupăm de lotul școlii pe care trebuia să-l organizăm cum era organizat C.A.P.-ul, așa era și denumirea, micro-C.A.P. Pentru asta, una dintre activități era îngunoierea cu gunoi de la grajdurile C.A.P.-ului mare. Gunoi puteam lua dar ne trebuia car.

Erau, dacă nu mă înșel, 3 sau 4 perechi de cai în colectiv, dar cu căruțașii cu care am vorovit, nu erau liberi decât duminica și atunci doar cu aprobarea președintelui colhozului. Așa că ne-am dus la ʺtovarășul președinteʺ să-i cerem să ne dea o pereche de cai. ʺMereți la badea X și-i spuneți că am zis io să vă dea caii lui!ʺ. Merem, ce să facem? Era duminică dimineața, omul se spăla într-o ciupă să meargă la biserică când am apărut noi.

ʺBună ziua! Bade X o zis tovarășul președinte să ne dai caii dumnitale astăzi, să cărăm gunoi la microcap-ul nost!ʺ Oooo ... ca și cum l-ai vut țîpa în foc așe o țîpotit odată cu uătii bulbucați, tătătăt s-o scoptit de nervi și shirea ce l-o apucat. ʺCe președinte? Nici un președinte, pă caii mnei io-s președinte, să nu vă puie Dumnezo să puneți mâna pă ei, ʼtuvă care v-o dumnezăit!ʺ ... și după noi pîn odor dezbrăcat până la brâu.

No, ce-i de făcut amu, că cu ăsta n-ai cu cine? Mă, ne sămălim noi, și luăm rapid decizia, că nu era de așteptat, gunoiul trebuia cărat. ʺHai să-i spunem la paznic că am vorovit cu badea X să luăm caii!ʺ. Merem la paznic și-i spunem ... ʺMă sigur ați vorovit cu bade-to X?ʺ .. ʺSigur dară, că nu sîntem coptii!ʺ ... De vorovit am vorovit noi, daʼ mai bine nu zîc ce.

Și merem în grajd, ne apucăm să înhămăm caii, că știam tăți umbla cu ei, că îi duceam de gură la săpat pă cîmp, îi și călăream. Îi înhămăm cum trăbă, eu iau zdiciu din cui și un cal de gură, colegul pe celălalt, și să merem afară să-i legăm la ștraf, cînd în ușa grajdului, hop ... ʺDumnezău care vo dumnezăit și cristoșii care vo făcut, ce-am vorovit io cu voi, biserica vostă de porcii ... ʺ ... și după noi pîn grajd c-o botă, cu tăți sfinții părinți în gură ... io di după un stîlp ... ʺDa, bade X, tovarășu președinte o zîs!ʺ ... ʺPune cai-n gajd, nici un peședinte, mnezău vost ... ʺ ... și de nervii ce-l mîncau mînca și el cuvinte și litere întregi, de să auzea numa un șuierat ca de locomotivă, după noi pîn grajd. Că și noi, dacă am văzut că-și pune mintea cu noi, am schimbat tactica, și-l fugăream tăt roată pîn grajd, că intram pă o parte și ieșeam pă alta, iar la fugă eram buni, doamne-ți mulțam!

De la o vreme s-o muiat și îmbunat, că o văzut că n-are cu cine, și s-o oprit tăt gîfîind și stroptit cu ptișalău pă pantalonii de biserică ... ʺNe vină tu încoace mă!ʺ, zîce cătă mine. Amu m-am gîndit io rapid, de vre să mă lodească fug, tăt nu mă poate lodi așe de tare, mai bine mă duc. ʺTu lucri cu ei?ʺ .. ʺIo dară, bade X, da nu ț-am spus!ʺ .. ʺIa aci-s caii, da să nu te puie sfîntu să faci oarece cu ei că io te omor cu mîna me, înțălesu-mai?ʺ .. ʺTe-am înțăles, nu ti teme că nu facem nimnica rău!ʺ ... s-o-ntîlnit hoțu cu prostu, cine credeți c-o crezut treaba asta?

Dar aveam și noi respect față de animale, știam ce înseamnă pentru badea X caii, că erau sufletul lui, dumnezo să-l însoțască, pă unde-și are cărarea! Da ia așe, ne-am făcut treaba ... și am făcut noi mai multe pă tăt locu pă unde am umblat. Ba ne-am suit în podu wc-lor să urmărim profesoarele și fetele, pînă ni s-a înfundat și acolo, ba am făcut tăt felu de experiențe cu diernii de mătasă, săracii, ba am furat mere de pă Zăpode, în practică la cules, ba cîte și mai cîte, da cu altă ocazie ... și cîte făcem și căpătam bătaie de la profesori, da acasă n-avem ce ne plînje de nimnică, că mai încasam înc-o repriză, de desert și țînere de minte ... 

Dumnezo vă-mbucure!

Bordan – 12 martie 2014

Graiul năprădean

CUVINTE DIN NĂPRADEA ȘI CUVINTE ROMÂNEŞTI SANSCRITE, de 2500-3000 de ani VECHIME, publicate de FRANCEZUL BURNOUF, în 1926.

=============

Aborî, ai, aitúri, aldămaş, alduí, amúcine, amúni, ARMAREU, astupuş …

badoc, bai, bátăr, băncădit, bălaie, băsama, bâlâie, bâltoc, bil, bindéu, beciznic, beteag, bérlej, blid, bódi, bodilăraş, bodringăi, bold, bolund, borândău, bortă, botă, brăcinar, brâu, brişcă, bróză, brují, budigăi, bugăt, buiac, buietic, bulendre, bumb, bute …

cancéu, cantă, caţ, căcădări, cănură, călbáș, căoáci, căpút, căptiţ, catană, cătrănit, căscălì, câcădări, cârtí, câș, câșlégi, căťingan, ceá, ceaplău, ceásălă, cenuşer, ceteră, ceteraş, chéfe, cigamniga, cioáreci, ciolofan, ciónt, ciorozlă, cípcă, ciubăr, ciúcuri, ciúf, ciuflincá, ciufulí, ciúhă, ciuntí, ciucure, ciúpă, ciúr, ciurdă, ciuribúri, ciurigauă, clinţ, clop, clisă, closet, cocâmbătura, cocârlắu, cocioárvă, cocomârlă, cocostârc, codorişcă, cordalắu, corlat, colác, colb, coldúș, colibă, combinet, cónci, copcie, coptături, corástă, corindă, conioarbă, conopt’ișt’iriță, cordénci, corhaz, coșárcă, cosaş, coștéi, cotătoáre, coşconar, coscă, crâșca, crâşmă, crestúl, cuculbắu, cucurbátă, cucurúz, cufăr, cufureálă, cújbă, curéchi, curuí, custúră, cuşmă, cuștulí, cuťe …

dáina, dalb, darác, dănțăúș, dăngălắu, dărabă, dărălău, dăulí, dâmb, dârlái, dârloágă, ďeadorea, dejdiná, dejdioca, dehămát, demăgan, demnicát, deóchi, derdelúș, derége, descấntec, desfăcá, despletí, deț, detilindi, diác, dícă, digán, dipleie, diplauă, diúg, dobáș, dohán, dor, dósnic, dosoi,drấmbă, dric, dricár, dripălí, dríșcă, droángă, drujíncă, drojder, durălit, durgălit, durgălắu, duruí …

făcătúră, făgădí, făgădáș, focălău, fogodău, foştomog, fărínă, fârcitură, fârfăít, félcer, felelí, fercheş, feștí, feştilă, feşteală, fidéu, finje, fircălí, firhong, fiteu, flit, flitincắu, flocăí, foită, fotoghin, fotroş, fránț, frecălău, frecătoare, frunzulí, fugău, fuicaş, fuicăcit, furcoi, furișór, fuștél …

gaci, gaică, galiţă, găbănáș, gălbeáză, gătá, găteje, gấlmă, gârdí, gheizăș, golónd, gomboţi, goz, gozăriţă, grái, grăsun, griţari, groştior, grúi, grumáz, gúbă, gúșă, guzunoi …

hábă, hádă, haitắu, halúbă, hand, harapauă, hárcă, hat, hátra, háznă, hăizáș, hălădí, hămnisítv, hăpt, hățí, hâd, hâitúră, hấră, hârâí, hârb, hấrcă, hârcotí, hârleţ, hâros, hâșâí, hâț, hâțâí, hécelă, heci, hédi, hiretic, heredíe, hía, híbă, hlizí, ho, hoáspă, hoancă,hodină, hóis, hólbură, holteí, horăí, horincie, horcotí, horholínă, hrișcáș, hulpav, hurdău …

iertăciune, ierúgă, iéstimp, ilesteu, indre, iói, ioság, ipen …

îmbălțuí, îmblătí, îmbucá, îmbumbá, îmburdá, încârligát, încopciet, îndiá, îndrugá, înferecát, înfelcărat, îngăimăcí, îngâná, îngreunát, îngurgat, înhăí, înspicá, înstrăinát, înstruțá, înturná, învăluít, învărgát …

jendar, jugăni, junincă, jașcắu, jib, jidov, jeb, jeg, jerebdie, jilắu, jimblă, jingaş, jolj, jumáră, jumătắți, jup …

la, lácrimă, lái, laibăr, láiță, larmă, lompă, lângalău, lármă, laşcalău, laşte, lădói, lărmălí, lătunoi, lătúri, lăút, leat, leásă, legădí, legăleu, lipidéu, ler, léspede, leșíe, leț, leúcă, linguroi, liptíe, lóitră, ludău, luher, lut, luţărnă …

maglaváis, mai, májă, mamón, mánă, mandúle, mas, mașteră, marhă, mădărí, mădărit, măgan, mătrici, mânânţăl, mấndru, mândră, mânzátă, mârlí, mâț, mâțâí, méjdă, melegár, méliță, merínde, mirizuş, mesalắu, mezdreá, mieríu, mniriştine, mniruí, mintenaş, mnerlă, mnere, mneriu, mninone, mnioară, moáre, moáșă, mociorlắu, mocoșí, módru, mojar, mojdău, mol, mondorog, motroaşcă, muroi, moşini, mujală, mujdéi, mulțám, mulțămnitúră, muruí, músai, mut …

nádă, nap, nat, nădușí, năfrámă, nănáș, neá, neám, neálcoș, negurá, nemuşag, ni, nimuríg, níntă, no, nopsám, noróc, numnít, nulaş, nutreţ …

o, oácheș, obádă, obdeálă, oblón, óblu, oborî, obrăzár, odor, ogoí, ogrăza, oiágă, oleácă, oltoán, oloi, omắt, osteneálă, ostuí, otávă, otălắu, otíc, oticắu …

paléocă, pánă, pancovă, papír, parastás, păcurár, pălíncă, pănta, părăsất, păretar, păsălí, păsúlă, pântecárie, pârgă, pârgălaş, pântice, pecerlí, pécie, pepínè, péstriț, pétre, petrecánie, petrinjel, píhă, picioici, pipiríg, pironí, ptiscuí, pistrúie, ptișcár, ptítă, pițiánă, plácă, ploiér, poale, poame, poc, pocí, pogán, poiátă, pománă, pomníță, pondiolă, poprícă, poptiroș, porodici, poruncí, póteri, poşircă, postátă, potbál, potică, poticăraş, potricálă, potroácă, pozdárie, prápur, prăbălí, prăznuí, presosât, préscură, prici, pripón, privată, privéghi, probozî, prohodí, prunc, prund, ptiroşte, púhab, pup, pupăzí, pupuiá, púrurea, picioici, pingeli, ptită, pui, púpti …

rapandúlă, rașpắu, ratătă, răgălíe, rătìtă, răzălăi, răzălău, răhní, răfongauă, rămășág, răntáș, roura, răpciúgă, rărúnte, răscól, răstéu, răsún, rășchitór, răștirá, rắtișă, rătunzát, răzbún, răzór, rấcă, rând, rânduí, râni, rântáș, rấnză, rât, resteníre, rígli, rodiá, romaníță, rostá, roťie, roştei, rúdă, rug, ruje …

săláș, sămălí, scáldă, sclépț, scoábă, scociorî, scăfârlíe, scorbanci, scovárdă, scoptit, scrijé, sfadă, sféter, silvoiţă, slobod, socală, socăcíță, sopon, sorgoş, spârticat, stároste, stául, stelajă, straiţă, strântă, strepezí, stroşit, stroşală, strujác, struţ, sucitór, suduí, sufertaş, sureti …

șăinălí, șeréglă, șifón, șitắu, șógor, şohan, şpor, ştergură, ştrímfli, șold, șontoróg, șoprón, ștérgură, șurluí, șúștăr, şitắu …

tálpă, táșcă, tăgăduí, tăietór, tămăduí, tăpşie, tătăíșă, tânjá, târboánță, tărnáț, techergheu, tecsuri, téglă, teleléu, ťemător, temelíe, timitéu, teptine, tépşe, ticăzí, ticlăzi, ticlăzắu, tihneálă, tihní, tileágă, tínă, tíndă, tindeícă, tíngă, tinzui, tiotít, tistuláș, tiurcoi, tocánă, tocitoare, tocmí, tocormán, tolcér, tómna, tocmi, topală, topancă, tórt, trăgăná, tréncheș, troácă, trúdă, tureac, túioș, tupí, turdulucá, turiác, túriță, túrtă …

țárină, țăl, țărnós, ţăndură, țâdúlă, țâflóc, țấnțaș, țâpá, țâpătúră, țâpotí, țârái, țấră, țârcotí, țâțấnă, terheti, țiclă, țifrășág, țingălấu, ţipa, ţistaş, țol, țucá, țurgălấu, țuruc …

ujínă, ulcè, ulicioară, undeţ, unsoare, urdori, ursít, urzói, uștí, uţuţ …

vad, voiogă, valắu, vărzar, vătămat, vătrai, vârtélniță, vâlce, verzătură, videre, viganău, vindiglău, voroví, voşpor, vráiște, vraniţă, vujit …

zádie, zámă, zăbálă, zăbădí, zădărí, zăhăíală, zămuţă, zăpode, zăr, zău, zấnă, zbârcitúră, zdici, zdrăvălău, zgárdă, zgấrci, zgrăbunţă, zgrăbălit, zolí, zălămấzdră, zorzoane, zuruí …

=======================

=======================

Cuvinte ROMÂNEŞTI SANSCRITE, de 2500-3000 de ani VECHIME, publicate de FRANCEZUL BURNOUF, în 1926.

Putem remarca faptul că din 418 cuvinte sanscrite, din India, 201 au un etimon LATIN, FĂRĂ ROMANI prin preajmă.

Putem constata că din 418 cuvinte româneşti prezente în sanscrită, 82 sunt atribuite SLAVONEI BISERICEŞTI, cu 1800 de ani înainte de inventarea acesteia, în 854, de către călugării CHIRIL şi Metodiu.

Din 418 cuvinte 53 au etimoane BULGĂREŞTI, 11 sunt sârbo-croate şi 1 polonez, în total 65, FĂRĂ BULGARI, SÂRBO-CROAŢI sau POLONEZI, prin preajmă.

Cuvânt ROMÂNESC CONTEMPORAN-cuvânt ROMÂNESC SANSCRIT:

Etimon (E) latin

: 1-10, unu, dvi, tri, ciatru, penci, şaş, şaptan, astan, novan, dzaccan, , 1.aCASA-acaşa, 2. aci-ake, 3.acu-acu, 4.ADAPA-padapa, 5.adesea-adesa, 6.adică-adica, 7.adâncit-udancita, 8.aer-ajira, 9.afară-apara, 10.albină-alini, 11.alerga-lergam, 13.anume=anumâ, 14.APĂ=AP,APA, 15.APOS, 16.apăsat-apasabda, 17.apus-apasc, 18.arde-ardami, 20.a asemăna-samana, 21.aşa-aşa, 22.astupa-stâpiâmi, 23.aţa-atca, 24.AZI-adia, 35.bătrână-vatarama, 36.CAI-haia, 37.camaşă-camamaşa, 38.cameră-camera, , 40.cap-capala, 41.car-carsu, 42.casă-csha, 43.caş-cşu, 47.CĂRUŢĂ-crunita, 48.cânepă-cana, 53.ceaţă-ciata, 54.cerc-cerde, 55.chiag-cag, 57.crăpa-crapaiami, , 62.dărâma-darâmi, , 64.dinte –denta, 65.două săptămâni-dwesaptâha, , 64.dinte –denta, 65.două săptămâni-dwesaptâha, 77.drac-racjas, , 80.a se duce-dutiami, 82.duios-duvas 85.dur-dur, 86.a dura -dura, 87.iapă-eciva, 88.este-asti, 90.frate-vrate , 92.GAURĂ-gaura, 96.genunchi-ganaca, 97.gingie-gingina, 98.greu-guru, 99.GURĂ-gora, 109.ieşi-iş, 110.INIMA-ianma, 112.a îmbrânci-brasyâmi113.îndărăt-aderat, 114.ÎNGER-angiras, 115.înserat-avesara, 117.întări-antarita, 118.a ÎNVĂŢA-invati, 1124.JUG-yuga, 125.a JURA-juryâ128.a lăia-layami,129.LIMBĂ-lamba, 131.loc-loca, 132.a luci-a biruci,133.LUP-lup, 134.luptă-LUPTA, 140.măduvă-meduva 143.măreţ-mreţ, 151.MUIERE-muherea, 153.MUST-musti, 154.mustaţă-mustaca, 155.mut-mutu, 159.nas-nas,, 164.născătoare-anujitra, 166.nepot-napat, 168.NOAPTEA-nacta, 169.NOR-nâra, 170.nou-nava, 171.nume-nama, 172.oaie-avi,173.OALĂ-vala, 179.OM-om, , 185.os-asti, 188.pace-pâca, 194.par-para, 197.parte-partac, 198.PĂCAT-pacata, 200.păduche-padavica, 201.patru-cattru, , 202.păsat-paci, 203.păsărică-ciâricâ, 204.a păşi-caşi, 206.a păţi-paţâmi, , 210.a pisa-pisa, 214.ploaie-samplave, 218.poamă-pama, 229.a prăda-pradaţi, 234.a presăra-prasara, 237.prânz-prâns, 239.a pupa-pupâmi, , 240.purece-pulaca, 241.a puţi -piţi, 242.ram-ram, 246.a răci-racita, 248.rău-ră, 249.a râde-rida251.râuşor-arivi, 252.a revărsa-ciaravarsa, 254.ROATĂ-rat, 256.roşu-aruşâ, 258.rugă-rage, ,259.RUMÂN-ramana, 260.a rupe-rupa, 261.ruşine-ruş, 262.sac-sac, 263.salbă-salbâ, 264.SARE-sara, 265.sat-avasata, 266.să te VĂD-satiavâdâmi, 267.a săgeta-sajiaka, 269.a semăna-samana, 270.sănătate-sarvatati, 271.săptămână-SAPTANAHAN, 273.a SĂRI-sar, 277.secătură-sacâtura, 278.secure-sacura, 279.se îmbucă-sambuca,287.SOARE-swar,sura, 288.soartă-swârta, 289.spumă-spuz, 290.a sta-îsta, , 294.a străluci-swaruci, 295.a striga-strig, 299.STUP-stupa, 300.sudoare-sreda,304.sunet-suânta, 305.sunt-sant, 308.SURATĂ-surată, 310.a surpa-surpa, 311.SUS-ussa, 316.a svânta-suvaha, 319.să şedem-sansâdâmi,320.ŞEAUA-sâeua,322.a şchiopăta-kşipati, 324.şiră-şira, 331.tare-tar, 333.a TĂIA-tai, 336.TAUR-tavur, 339.teacă-tuaca, 342.TINDĂ-alindă, 355.a trece-tr, 357.tu eşti-tu hesti, 361.ŢARĂ-ŢARĂ, 366.a uda-udacauger-udhar, 367.ulcică-valâcica, , 370.a umbla-ambâmi, 371.umbra-dumbra, 372.a se uni-samiaunajmi, 375.ură-ura, 376.urgie-urdu, 377.urmă-purvam, 378.pe urmă-purma, 380.urs-urs, 381.a usca-usc, 382.uşă-asia, 383.uter-udara, , 385.VALE-vale, 387.în van, gol-vansa, 388.vădană-vadana, 390.a vărsa-varaiâmi, 391.vărsaţi-varasati, 393.a vătăma-viataiâmi, 394.vânat-vanada, 398.vârtos-vârta, 399.a vedea-VEDAyâmi, 400.VEŞMÂNT-vastva, , 402.VOCE-vacia, 407.zeu- diaus, 408.a zbura-visspulâmi, 410.zeamă-soma, , 412.ZIUA-dziua, 413.zi şi NOAPTE-divanactam, 414.ziua se îmbucă cu noaptea-divasmbuca,

E.latina populară

66.Dor-dwar

E. neo-grec

12.anapoda-anupada, 46.CĂRĂMIDĂ-crmidza,56.cimitir-câmitra,61.dădăci-dadâca135.maimuţă-maiamuca, 146.MELODIE-mela, 156.MUTRA-murta,

E.grec

362.ţarc-ţarca

E. necunoscut

1.sută=100=satan19.ARIN-arana,25.balamuc-balimuca,32.băiat-avibâiatamâmi,58.custură-castra60.CUŢIT-cuţ,102.HOŢ-cioţa127.laţe-laţua, 138.MARHĂ-mrga (animal), ,142, măi-mâjâ, 147.a MIŞCA-masc, 158.naiba-naiba, 199.păcală-pacala, 205.pătaş (sat) PUTNA-PATNA, 212.a piti-pete, 236.prisacă-precina, 238.pungă-puga, 245.ravăn (umed)-ravana, , 276.a scula-swalâmi, 291.stână-stâna, 293.STĂPÂN-stâpana313.sută-sata, 314.sutaş-satasas, 323.şir-sir, 335.TÂNJALĂ-anjăli, 343.târfă-trba, , 363.ţăruş-ţaru, 365.a ţipa-tip, 373.a urca-hurceâmi, 374.urdă-urda,405.vraişte-variiste, , 411.zer-sares, , 417.zăpăcit-svapisita,

E. albanez

26.BALAUR-balavat, 27.baltă-balâha,

91.GARD-cardis136.mal-mrl, 139.mazăre-mazara, 145.mânz-mândza, 150.mugur-mucala, 190.pală-păla, 306.sunt gata-sangata, 387.vatră-varta, , 389.văpaie-vepas, 403.viezure-vizvara, 406.zară-sâra,

E. german

28.bandă-banda, 318.şanţ-sankata, 321.ŞINDRILĂ-sandrila,

E. bulgar

29.baniţă-banica,39.cana-cana49.cârpă-carpsah78.DRUM-dru,95.gâscă-hansica105.iacătă-ecata,

23.jilav-jala, 141.măgar-magar148.mlădiţă-mlădihta, 157.a înnădi-nadami,160.nămete-namata162.nărav-narabu,163.nărod-niroda, 175.a obosi-obositi, 177.ODAIE-odaia, 181.a OPĂRI-opariti, 182.opincă-upanâha, 192.paparudă-paperuda, , 211.PITĂ-PITĂ, , 215.PLUTĂ-plută, 216.a pluti-plu, 223.potecă-patica, 228.praz-pras, , 230.a prăpădi-prapâde, 231.a prăşi-prasuia, , 232.a prăvăli-prabula, ,250.a râşni-racijirnas, 253.a risipi-risipati,247.RĂBOJ-rabos, 257.rudenie-rud, 272.sărac -sanaca,282.smântână-santânica, 292.stăvar-stavara, 303.suman-sumanas, 315.SUVEICĂ-suvasc, 317.şagă-sag,

325.a şopti-suapateia,326.şoaptă-şabda, 334.tărâţe-trice, 346.târtiţă-târta, 348.tigvă-ticva, 352.tovară(povară)-towar, 358.tulpină-tulpinia, , 392.vârtej-vartena, 395.VÂRCOLAC-VRCALANCA, , 409.a ZÂMBI-dzambaiâmi,

E.maghiar

30.bardă-bardhaca, 101.hotar-hotu,

122.jigodie-jagdi, , 126.labă-lab, 183.ORAŞ-VARA, 189.paloş-pala193.paprică-paprica268.SĂLAŞ-salajiya, ,301.a sudui-udiâmi, 327.ŞOIMAN-şcamân, 328.şoimăniţă-suamunita, 338.TĂU-taua, 347.tobă-tobă, 379.URIAŞ-urias, , 386.vamă-vama

E.slavon

31.basm-basma, 34.bălaie-balacsa,45.caznă-cazna,

51.CEAS-cias,52.ceată-CITA,59.CURVAR-carvara,81.DUH-druh89.fală-fala,93.a se găsi-samugassâmi, 94.găteje-gatejas,103.hrană-cirana104.a HULI-holâmi, 106.IAD-jadu,111.a IUBI-iub, 144.mândru-mandra, , 161.a năpădi-upapadia165.NECITIT-nacit, 167.nevastă-navasti, 174.OBADĂ-abadda, 176.ocară-OCARA, 186.a ostoi-ostaviti, , 121.JAR-ghar, 130.a lipi-alimpâmi, 187.a otrăvi-aştravi, 202.pălit-palita207.pâclă-palca, 212.a piti-pete, 213.PLEAVĂ-plava, 219.POD-PAD, 220.poiană-puvana, 221.pomană-povamâna, 222.POPA-gppa, 224.a potopi-pratapâmi, 226.praf-praga, 227.prag-prage, 233.a PRĂZNUI-prasnâmi, 235.PRIETEN-priatama, 237.prost-prasten, 242.RAI-RAI, 243.rană-vrana, 255.a robi-rabi,274.scârnă-chirna, 275.a se scrinti-cirantnâmi, 280.a se sfădi-vadâmi,281.SFÂNT-ASFANT, , 283.SLAVĂ-SRAVAS, 284.slugă-sruşu, 285.SMERENIE-SMARANA, 286.smintit-amantu, 296.strop-trapsa, 298.struguri-struguhuri, 302.SULIŢĂ-sulica,340.temei-temei, 341.teşită-tejita, 344.a TÂRGUI-trgovanie, 345.a târâ-atâtorâmi, 349.a topi-tapâmi, 350.topor-tabar, 351.toporaş-paraciu, 353.trăznit-trasnai, 356.treaz-trda,

364.ţintaş-ţinta, 404.vrajbă-vurajba, 368.ULIŢĂ-ulaoa, 384.vadră-padra, , 396.vârf-virbu, 397.a vârâ-varâmi, 401.vreascuri-vruşa, 415.zdravăn-dhrava, 418.zvon-svanas

E.sârbo-croat

33.bănie-BAN, pan, 50.cârcă-carca,79.dubă-dabba116.învârti-vârtati,119.a înveli-vallami, 120.jale-jwala, 149.mosor-mosur178.odor-odor, 184.ortac-ortac191.pandur-pandur, 244.raţă-rasca, 360.ţap-sapu,

329.şubă-şuba,

E.polonez

225.povaţă-povacia,

E.turc

,63.degeaba-duciaba84.duşman-duşman100.HAN-han (ospătărie),107.iama-yama108. IATAGAN-ciatagni209.pingea-ipangea44.cazma-cazma, 312.şuşanea-suşana, 330.talaz-tala, 332.tarla-antarâla, 337.tarapana-tarapania, 369.uluci-uloca, 416.zurbagiu-dzurba

E.francez

83.DUŞ-duş 152.a muia-amivahana, 180.omletă-omlet, 195.PARADIS-svanadisna208.pelasgi-balaacşi (oacheşi,ochi frumoşi), 262.sală-sâlâ, 307.SUPA-supa, 309.surâs-sanharasa, 354.a tresări-trăsati,

E.ţigănesc

137.mardeală-mardala, ,196.paradit-paradina,

E.Onomatopeic

217.a pocni-apahomi

============================

Bordan